Durere Arterei Carotide

Durere Arterei Carotide

La fel ca ├«n toate celelalte artere din organism, artere Carotidele pot dezvolta anumite afec╚Ťiuni medicale care le fac slabe, dureroase ╚Öi incapabile s─â func╚Ťioneze corect. Dac─â sim╚Ťi╚Ťi durere de-a lungul g├ótului sau fe╚Ťei, poate fi legat─â de arterele carotide. Este important s─â discuta╚Ťi cu medicul dumneavoastr─â dac─â durerea devine sever─â sau dureaz─â c├óteva zile, deoarece ar putea indica o problem─â medical─â grav─â.

Identificare

Arterele carotide sunt dou─â vase de s├ónge mari care alimenteaz─â partea din fa╚Ť─â a creierului cu s├ónge oxigenat. S├óngele este transmis la partea creierului ├«n care se controleaz─â g├óndirea, personalitatea, vorbirea, func╚Ťiile senzoriale ╚Öi motorii. Artera carotid─â st├óng─â este derivat─â din arcul aortic, ├«n timp ce artera carotid─â dreapt─â este derivat─â din artera brahiocefalic─â. Pute╚Ťi sim╚Ťi pulsul arterelor carotide de fiecare parte a g├ótului, chiar sub linia maxilarului.

Boala arterei carotide

Boala arterei carotide apare atunci cand diametrul arterelor carotide se ingusteaza datorita acumularii placii grase si a colesterolului de-a lungul peretilor interiori ai arterelor. C├ónd apare aceast─â ├«ngustare, devine dificil─â trecerea s├óngelui prin arterele carotide. Ca urmare, creierul nu prime╚Öte suficient s├ónge, pun├óndu-l ├«n pericol de a suferi un accident vascular cerebral. Boala arterial─â carotid─â este adesea rezultatul unei diet─â proast─â, a unui stil de via╚Ť─â sedentar, a hipertensiunii arteriale, a unui istoric al fumatului, a diabetului zaharat ╚Öi a antecedentelor familiale ale bolii arterei carotide.

Arterioscleroz─â

Ca ╚Öi ├«n cazul oric─ârei alte artere, arterele carotide pot dezvolta arterioscleroz─â. Aceast─â afec╚Ťiune este o boal─â cronic─â caracterizat─â prin ├«ngro╚Öarea ╚Öi ├«nt─ârirea neobi╚Önuit─â a pere╚Ťilor arterelor carotide. Aceste modific─âri anormale ale arterelor determin─â pierderea elasticit─â╚Ťii acestora. Ca rezultat, arterele carotide ├«╚Öi pierd capacitatea de a transporta suficient s├ónge oxigenat ├«n creier. De╚Öi aceast─â afec╚Ťiune este similar─â cu boala arterei carotide, aceasta nu poate fi atribuit─â nici unui stil de via╚Ť─â specific sau cauzelor genetice.

Carotidnia

Carotidnia apare atunci c├ónd arterele carotide se dilat─â sau se dilat─â pe una sau pe ambele p─âr╚Ťi. Carotidnia poate fi clasificat─â ├«n trei tipuri: clasic, migren─â ╚Öi arterioscleroz─â. Toate cele trei categorii ale afec╚Ťiunii includ durerea sau sensibilitatea ├«n una sau ambele artere carotide; durerea este adesea sim╚Ťit─â ├«n g├ót, fa╚Ť─â, urechi sau cap. Sinusul carotidei poate fi, de asemenea, m─ârit. Durerea asociat─â cu carotidina este agravat─â prin mestecare ╚Öi ├«nghi╚Ťire ╚Öi apare mai frecvent ├«n timpul frigului.Din p─âcate, se cunoa╚Öte pu╚Ťin despre cauza carotidinei ╚Öi este adesea diagnosticat─â gre╚Öit ca amigdalele sau alte condi╚Ťii de g├ót.

Tratament

Exist─â o varietate de tratamente pentru aceste condi╚Ťii de artera carotid─â; Tratamentul adecvat depinde de situa╚Ťia actual─â ╚Öi de viteza la care a progresat. Dac─â pacientul sufer─â de boal─â arterial─â carotid─â sau arterioscleroz─â, medicul va renun╚Ťa cu siguran╚Ť─â la o interven╚Ťie chirurgical─â dac─â blocul este mai mic de 50%. ├Än acest caz, medicamentele anticoagulante vor fi prescrise, ├«mpreun─â cu modific─âri ale stilului de via╚Ť─â al pacientului. Cu toate acestea, ├«n cazul ├«n care obstruc╚Ťia este mai mare de 50%, chirurgia este, de obicei, necesar─â pentru a ├«ndep─ârta placa sau a plasa un stent ├«n interiorul arterei. Carotidnia este de obicei tratat─â cu medicamente antiinflamatoare care ajut─â la relaxarea arterei carotide, u╚Öur├ónd durerea.

Tutorial Video: ARTERA CAROTID─é EXTERN─é.

Ca Acest Lucru? Partaja╚Ťi-Le Cu Prietenii T─âi: